În centrul municipiului Târgoviște se află unul dintre cele mai importante lăcașuri ortodoxe din județul Dâmbovița: Catedrala Mitropolitană din Târgoviște, cunoscută și drept Catedrala Arhiepiscopală „Înălțarea Domnului”.

Pentru cel care trece pentru prima dată prin fața ei, este o biserică monumentală, amplasată într-unul dintre punctele centrale ale orașului. Pentru istoria Țării Românești însă, locul are o semnificație mult mai profundă. Aici a funcționat timp de aproximativ un secol și jumătate scaunul Mitropoliei Țării Românești, aici au slujit mari ierarhi, au fost tipărite cărți fundamentale pentru cultura românească, iar de istoria locului sunt legate numele lui Sfântul Ierarh Nifon, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu și Sfântul Antim Ivireanul.

Catedrala de astăzi nu este aceeași clădire cu monumentala biserică mitropolitană ridicată în secolul al XVI-lea. Vechea Mitropolie a fost demolată spre sfârșitul secolului al XIX-lea, iar pe locul său a fost construit actualul edificiu.

În prezent, Catedrala este centrul vieții liturgice a Arhiepiscopiei Târgoviștei și unul dintre principalele locuri de pelerinaj din sudul României, mai ales datorită moaștelor Sfântului Ierarh Nifon, ocrotitorul spiritual al Eparhiei.

Unde se află Catedrala Mitropolitană din Târgoviște

Catedrala se află în centrul municipiului Târgoviște, în zona Pieței Mihai Viteazul și a Bulevardului Mircea cel Bătrân, la mică distanță de centrul vechi și de principalele obiective istorice ale fostei Cetăți de Scaun.

Poziția sa nu este întâmplătoare. Târgoviște a fost pentru secole unul dintre cele mai importante centre politice, administrative și religioase ale Țării Românești, iar transferarea scaunului mitropolitan aici a confirmat importanța pe care orașul o dobândise.

Platforma turistică oficială a municipiului identifică lăcașul drept Catedrala Mitropolitană „Înălțarea Domnului”.

Programul Catedralei Mitropolitane din Târgoviște în 2026

Programul de mai jos este transcris după panoul liturgic afișat la intrarea în Catedrală și fotografiat în august 2026.

Program de acces în biserică

Biserica este deschisă zilnic între orele 07:30 și 19:30.

Potrivit anunțului afișat la Catedrală:

Zilnic se oficiază diverse molifte, dezlegări și Taina Spovedaniei, la cererea credincioșilor.

Programul liturgic săptămânal este următorul.

Luni

18:00 – 19:30

• Vecernia
• Acatistul Sfântului Ierarh Nifon

Marți

18:00 – 19:30

• Vecernia
• Acatistul Sfântului Ierarh Nifon

Miercuri

08:00 – 10:00

• Utrenia
• Sfânta Liturghie

17:00 – 19:30

• Taina Sfântului Maslu

Așadar, pentru credincioșii care caută în mod special programul Maslului la Catedrala din Târgoviște, conform programului afișat în august 2026, Sfântul Maslu se săvârșește miercurea, începând cu ora 17:00.

Joi

18:00 – 19:30

• Vecernia
• Acatistul Sfântului Ierarh Nifon

Vineri

08:00 – 10:00

• Utrenia
• Sfânta Liturghie

18:00 – 19:30

• Paraclisul Maicii Domnului

Sâmbătă

08:00 – 11:00

• Utrenia
• Sfânta Liturghie
• Slujba Parastasului

18:00 – 19:30

• Vecernia
• Litia

Prin urmare, conform programului săptămânal afișat, Slujba Parastasului are loc sâmbăta, în cadrul programului liturgic de dimineață.

Duminică

08:00 – 12:00

• Utrenia
• Sfânta Liturghie

18:00 – 19:30

• Vecernia
• Acatistul Sfântului Ierarh Nifon

Programul pe scurt

Pentru cei care caută rapid orele principalelor slujbe:

• Sfânta Liturghie: miercuri și vineri, 08:00–10:00; sâmbătă, 08:00–11:00; duminică, 08:00–12:00;
• Sfântul Maslu: miercuri, 17:00–19:30;
• Paraclisul Maicii Domnului: vineri, 18:00–19:30;
• Parastas: sâmbătă, în intervalul 08:00–11:00;
• Vecernie și Litie: sâmbătă, 18:00–19:30;
• Acatistul Sfântului Ierarh Nifon: luni, marți și joi seara, precum și duminică seara;
• Spovedanie, molifte și dezlegări: zilnic, la cererea credincioșilor, potrivit informațiilor afișate în Catedrală;
• biserica este deschisă zilnic: 07:30–19:30.

În zilele marilor sărbători, la hram, de Paște, de Crăciun sau cu ocazia unor pelerinaje și evenimente eparhiale, poate exista un program liturgic special, diferit de programul săptămânal obișnuit. Arhiepiscopia publică separat asemenea programe, inclusiv pentru marile sărbători.

Istoria Catedralei Mitropolitane din Târgoviște

Istoria acestui loc trebuie împărțită în două perioade distincte:

1. vechea Mitropolie a Țării Românești, ridicată în secolul al XVI-lea;
2. actuala Catedrală, începută la sfârșitul secolului al XIX-lea și terminată în forma sa monumentală în perioada interbelică.

Această diferență este esențială, deoarece vizitatorul de astăzi nu vede biserica originală construită în timpul lui Neagoe Basarab, ci edificiul ridicat după demolarea vechiului monument.

Mitropolia Țării Românești înainte de Târgoviște

Mitropolia Ungrovlahiei fusese înființată în anul 1359, dar sediul său se afla inițial la Curtea de Argeș.

Pe măsură ce Târgoviștea devenea centrul politic principal al Țării Românești, era firesc ca și centrul bisericesc să fie adus mai aproape de curtea domnească.

Un rol esențial în această evoluție l-a avut Sfântul Ierarh Nifon, Mitropolit al Țării Românești la începutul secolului al XVI-lea.

Potrivit istoriei oficiale a Catedralei, mutarea Mitropoliei la Târgoviște fusese propusă de Sfântul Nifon domnitorului Radu cel Mare.

Sfântul Ierarh Nifon și Târgoviștea

Sfântul Nifon ocupă un loc aparte în istoria religioasă a orașului.

Fost Patriarh al Constantinopolului, el a ajuns în Țara Românească și a devenit Mitropolit în timpul lui Radu cel Mare. A contribuit la reorganizarea vieții bisericești și a susținut ideea ca scaunul mitropolitan să fie stabilit la Târgoviște.

Relația dintre Nifon și Radu cel Mare s-a deteriorat ulterior, iar ierarhul a părăsit Țara Românească.

Unul dintre cei mai importanți ucenici ai săi a fost însă Neagoe Basarab, viitorul domnitor al Țării Românești.

Sfântul Nifon avea să fie canonizat în anul 1517, în vremea lui Neagoe Basarab, fiind considerat în tradiția Bisericii Ortodoxe Române primul sfânt canonizat pe teritoriul actual al României.

Neagoe Basarab și mutarea Mitropoliei la Târgoviște

Momentul decisiv a venit în timpul lui Neagoe Basarab.

În anul 1517, cu ocazia sfințirii monumentalei biserici de la Curtea de Argeș, s-a stabilit ca vechiul sediu mitropolitan de acolo să devină mănăstire, iar Mitropolia să aibă sediul permanent la Târgoviște.

Sursele istorice locale consemnează că în 1518 Neagoe Basarab a început ridicarea marii biserici mitropolitane din Târgoviște.

Era o construcție impresionantă pentru epoca respectivă, descrisă drept o biserică „mare și frumoasă”, prevăzută cu numeroase turle. La realizarea ei ar fi participat inclusiv meșteri pietrari transilvăneni.

Sfințirea din 17 mai 1520

Unul dintre cele mai importante momente din istoria locului s-a petrecut la 17 mai 1520.

Atunci a fost sfințită Catedrala Mitropoliei din Târgoviște, chiar în ziua sărbătorii Înălțării Domnului.

De aici provine și hramul pe care îl poartă Catedrala până în prezent.

Importanța evenimentului este demonstrată inclusiv de o scrisoare trimisă de Neagoe Basarab brașovenilor, prin care aceștia erau invitați să participe la ceremonia de sfințire.

Hramul Catedralei din Târgoviște – Înălțarea Domnului

Hramul principal al Catedralei este Înălțarea Domnului, una dintre marile sărbători ale creștinătății.

Praznicul are loc la 40 de zile după Învierea Domnului, data schimbându-se anual în funcție de data Paștelui.

În România, sărbătoarea Înălțării Domnului este legată și de Ziua Eroilor, motiv pentru care la Târgoviște slujbele religioase au fost urmate în numeroși ani de ceremonii și procesiuni dedicate eroilor neamului.

Astfel, hramul Catedralei are atât o puternică semnificație religioasă, cât și una comemorativă.

Lucrările continuă după Neagoe Basarab

Neagoe Basarab nu a reușit să finalizeze în întregime imensul proiect.

Lucrările au continuat în timpul domniei lui Radu Paisie, iar în anul 1537 biserica a fost acoperită cu plumb și înfrumusețată.

Vechea Mitropolie devenea una dintre cele mai impresionante construcții religioase din Țara Românească.

O biserică cu opt turle

Vechea Catedrală era cu totul diferită de cea pe care o vedem astăzi.

Sursele istorice o descriu ca pe o construcție de dimensiuni neobișnuit de mari pentru vremea sa, având opt turle și un plan monumental.

Era construită după principiul crucii grecești înscrise, cu o turlă centrală și un sistem complex de bolți și stâlpi.

Prin dimensiuni și arhitectură, Mitropolia Târgoviștei era unul dintre cele mai importante monumente religioase ale Țării Românești. Cercetările istoricilor au evidențiat și asemănări decorative cu Mănăstirea Dealu.

Mitropolia în timpul lui Mihai Viteazul

La sfârșitul secolului al XVI-lea, Târgoviște a fost prinsă în luptele dintre Mihai Viteazul și Imperiul Otoman.

În 1595, oștile otomane conduse de Sinan Pașa au ocupat temporar orașul.

Vechea biserică a Mitropoliei a fost transformată pentru o perioadă în moschee, însă nu a fost distrusă.

După retragerea otomanilor, lăcașul și-a continuat funcția religioasă.

Jefuirea din 1610–1611

O nouă perioadă grea a venit în iarna anilor 1610–1611, în timpul incursiunilor trupelor lui Gabriel Báthory.

Mai multe biserici și mănăstiri din zona Târgoviștei au fost jefuite, iar Mitropolia s-a numărat printre așezămintele afectate.

Matei Basarab și renașterea Mitropoliei

În timpul lui Matei Basarab, Târgoviștea a cunoscut o nouă perioadă de dezvoltare.

Domnitorul a sprijinit numeroase așezăminte religioase, iar vechea Mitropolie a fost reparată și înfrumusețată.

Au fost refăcute diferite elemente ale construcției, biserica a fost din nou acoperită cu plumb, iar ferestrele au primit ancadramente de marmură.

Dar unul dintre cele mai importante lucruri petrecute aici în perioada lui Matei Basarab nu ține doar de arhitectură.

Tipografia de la Mitropolia Târgoviștei

În incinta Mitropoliei a funcționat o importantă tipografie domnească.

Târgoviștea devenise deja unul dintre marile centre ale tiparului românesc, tradiție începută în zona orașului încă de la începutul secolului al XVI-lea.

În epoca lui Matei Basarab, activitatea tipografică a primit un nou impuls.

Printre cele mai importante lucrări asociate tipografiei de aici se află „Îndreptarea legii” sau „Pravila cea Mare”, tipărită în 1652, una dintre operele fundamentale ale vechii culturi juridice și religioase românești.

Paul de Alep, impresionat de biserică

La mijlocul secolului al XVII-lea, călătorul și cronicarul Paul de Alep a ajuns în Târgoviște.

Descrierea sa arată cât de impresionantă era Mitropolia în acea perioadă. Biserica era considerată una dintre cele mai frumoase din regiune, cu un interior monumental, cupole, coloane, iconostas și numeroase obiecte de cult.

Relatările sale sunt astăzi cu atât mai importante cu cât edificiul medieval nu mai există.

Mutarea Mitropoliei la București

Târgoviște nu a rămas pentru totdeauna centrul politic al Țării Românești.

Pe măsură ce Bucureștiul devenea principala reședință domnească, și centrul bisericesc s-a deplasat în aceeași direcție.

În 1668, scaunul Mitropoliei a fost mutat definitiv la București.

Astfel, biserica din Târgoviște înceta să mai fie sediul efectiv al Mitropoliei Țării Românești după aproximativ un secol și jumătate în care orașul fusese unul dintre marile centre bisericești ale țării.

Constantin Brâncoveanu și Antim Ivireanul

Pierderea statutului de sediu mitropolitan nu a însemnat abandonarea bisericii.

O nouă perioadă importantă a venit la începutul secolului al XVIII-lea, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.

Vechea Mitropolie a fost reparată și înfrumusețată, iar în jurul anilor 1707–1709 au fost realizate importante lucrări asupra ansamblului.

De această perioadă este legat și Sfântul Antim Ivireanul, una dintre marile personalități culturale și religioase ale epocii.

La Târgoviște a fost reactivată tipografia, iar între 1709 și 1715 au fost imprimate numeroase lucrări religioase și doctrinare în limba română și greacă.

Activitatea tipografică desfășurată de Antim Ivireanul a contribuit major la răspândirea limbii române în cult și la dezvoltarea culturii scrise.

Declinul vechii Mitropolii

Secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea au adus perioade din ce în ce mai dificile.

Ansamblul a fost afectat de războaie, incendii, cutremure și lipsa unor reparații consistente.

În timpul conflictelor ruso-austro-turce din secolul al XVIII-lea au fost produse noi distrugeri.

La sfârșitul secolului, Mitropolitul Dositei a încercat să repare clădirile ajunse într-o stare avansată de degradare.

Anul 1821 și acoperișul de plumb

Un episod dramatic s-a petrecut în 1821, în timpul evenimentelor legate de Eterie.

Oamenii lui Alexandru Ipsilanti au îndepărtat o mare parte din acoperișul de plumb al bisericii, metalul fiind utilizat pentru fabricarea muniției.

Rămasă fără protecția corespunzătoare împotriva ploii, clădirea s-a degradat rapid, fiind afectate bolțile și pictura interioară.

Cutremurul din 1838

Marele cutremur din 1838 a agravat starea monumentului.

Au apărut fisuri în zidurile bisericii și în bolta altarului, iar numeroase construcții din ansamblul mitropolitan au fost grav deteriorate.

În 1842, o mare parte dintre clădirile care formaseră vechiul complex al Mitropoliei au fost demolate.

Au rămas în picioare în principal biserica și clopotnița.

Târgoviștenii au încercat să salveze biserica

Pe parcursul secolului al XIX-lea au existat numeroase solicitări pentru salvarea monumentului.

Documentele consemnează cereri și petiții înaintate autorităților de locuitorii Târgoviștei, care doreau repararea fostei Mitropolii.

Au existat proiecte de restaurare, inspecții și discuții privind starea de rezistență a clădirii.

Unii specialiști ai vremii considerau că monumentul putea fi salvat prin lucrări de consolidare și reparare.

Cu toate acestea, spre sfârșitul secolului al XIX-lea s-a luat o decizie radical diferită.

Demolarea vechii Mitropolii

În 1889 s-a hotărât demolarea vechii biserici.

Operațiunea avea să devină una dintre cele mai controversate intervenții asupra patrimoniului medieval din Târgoviște.

De proiect s-a ocupat arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc și unul dintre arhitecții implicați în restaurarea mai multor monumente românești.

În locul restaurării monumentului medieval, vechea Mitropolie a fost practic demolată și înlocuită cu o construcție nouă.

Surse istorice ulterioare au criticat sever decizia, arătând că prin demolare s-a pierdut unul dintre cele mai importante monumente ale arhitecturii medievale muntenești.

Ce s-a păstrat din vechea Mitropolie

Nu totul a dispărut.

O parte dintre pietrele funerare, fragmentele sculptate și elementele arhitecturale provenite din vechea Mitropolie au fost salvate.

Unele dintre fragmentele decorative ale fostei biserici sunt păstrate în patrimoniul muzeal al Târgoviștei, oferind astăzi indicii despre bogăția monumentului dispărut.

În zona actualei Catedrale pot fi observate și vestigii care amintesc de vechiul ansamblu mitropolitan.

Construirea actualei Catedrale

Lucrările pentru actuala Catedrală au început în 1892.

Proiectul a aparținut lui André Lecomte du Noüy și a urmărit realizarea unei biserici monumentale de inspirație bizantină.

Primele etape importante ale construcției s-au desfășurat în perioada 1892–1895, însă definitivarea interiorului, pictarea și amenajarea completă au durat mult mai mult.

Din acest motiv, între începerea noii construcții și sfințirea ei definitivă aveau să treacă peste patru decenii.

Arhitectura actualei Catedrale

Actualul edificiu are un plan în formă de cruce greacă înscrisă, inspirat din arhitectura bizantină.

În zona în care se intersectează brațele crucii se ridică turla principală.

Aceasta are 12 laturi și 12 ferestre, permițând luminii să pătrundă în centrul naosului.

Altarul are o absidă principală și două spații laterale utilizate pentru proscomidie și diaconicon.

Interiorul este dominat de pictura de inspirație neobizantină și de suprafețele aurite, iar catapeteasma este bogat decorată.

Dimitrie Belizarie și pictura Catedralei

Un rol important în definitivarea aspectului interior l-a avut pictorul bisericesc Dimitrie Belizarie, unul dintre artiștii importanți ai picturii religioase românești din prima jumătate a secolului XX.

El este cel care a realizat pictura Catedralei înainte de sfințirea din 1933.

Ulterior, pictura a trecut prin ample intervenții de restaurare pentru a-i reda aspectul monumental.

Sfințirea actualei Catedrale în 1933

Actuala Catedrală a fost sfințită la 12 noiembrie 1933.

Slujba a fost oficiată de Patriarhul Miron Cristea, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Astfel se încheia un proces început în 1892, cu aproximativ 41 de ani înainte.

Catedrala pe care o vedem astăzi este, prin urmare, o construcție modernă ridicată într-un loc cu o istorie bisericească de peste cinci secole.

Arhiepiscopia Târgoviștei după 1989

Un moment decisiv pentru istoria recentă a Catedralei a venit după căderea regimului comunist.

Vechea tradiție eparhială a Târgoviștei a fost reactivată, iar orașul și-a recăpătat rolul de centru episcopal.

Astăzi, Catedrala este lăcașul reprezentativ al Arhiepiscopiei Târgoviștei, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolit onorific și Exarh Patriarhal. Statutul și titulatura sunt confirmate de Patriarhia Română.

În perioada contemporană au fost realizate noi lucrări de consolidare și restaurare, inclusiv intervenții asupra picturii Catedralei.

Moaștele Sfântului Ierarh Nifon

Unul dintre cele mai importante motive pentru care credincioșii vin astăzi la Catedrala din Târgoviște îl reprezintă moaștele Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului și Mitropolitul Țării Românești.

Sfântul Nifon este considerat ocrotitorul spiritual al Arhiepiscopiei Târgoviștei.

În 2009, o parte din moaștele sale au fost aduse de la Mănăstirea Dionisiu din Muntele Athos și așezate în Catedrala din Târgoviște. Sursele bisericești consemnează că acestea au fost aduse pentru a rămâne aici permanent.

Credincioșii se pot astfel închina la moaștele unuia dintre cei mai importanți ierarhi care au păstorit Biserica Țării Românești.

De ce este Sfântul Nifon atât de legat de Târgoviște

Legătura nu este una întâmplătoare.

Sfântul Nifon a fost unul dintre principalii reformatori ai vieții bisericești muntenești de la începutul secolului al XVI-lea.

El a susținut mutarea centrului mitropolitan la Târgoviște și a fost părintele duhovnicesc al lui Neagoe Basarab, domnitorul care a dus proiectul la îndeplinire.

De aceea, faptul că moaștele sale sunt păstrate astăzi în Catedrala din Târgoviște are o puternică semnificație istorică: sfântul s-a întors, simbolic, în centrul bisericesc a cărui dezvoltare o dorise în urmă cu peste cinci secole.

Pelerinajul Sfântului Ierarh Nifon

Sfântul Ierarh Nifon este sărbătorit în fiecare an la 11 august.

La Târgoviște, sărbătoarea este marcată prin ample ceremonii religioase și printr-un pelerinaj la moaștele sfântului.

În ultimii ani, la manifestări au participat numeroși credincioși, tineri, clerici și ierarhi din țară și din străinătate.

Catedrala și zona din jurul acesteia devin în aceste zile unul dintre principalele centre de pelerinaj ortodox din regiune.

Ce înseamnă slujbele din program

Pentru cei care nu sunt familiarizați cu toate denumirile liturgice, programul Catedralei poate avea câțiva termeni mai puțin cunoscuți.

Sfânta Liturghie

Sfânta Liturghie este slujba centrală a cultului ortodox, în cadrul căreia se săvârșește Sfânta Euharistie.

Conform programului afișat la Catedrală, aceasta este săvârșită în mod regulat:

• miercuri;
• vineri;
• sâmbătă;
• duminică.

Utrenia

Utrenia este slujba de dimineață și precedă de regulă Sfânta Liturghie.

În programul Catedralei apare miercuri, vineri, sâmbătă și duminică.

Vecernia

Vecernia este principala slujbă de seară din cultul ortodox.

La Catedrala din Târgoviște este prezentă în programul mai multor zile ale săptămânii.

Acatistul Sfântului Ierarh Nifon

Acatistul este o slujbă de rugăciune și laudă dedicată unui sfânt sau unui eveniment religios.

Prezența atât de frecventă a Acatistului Sfântului Ierarh Nifon în program subliniază relația specială dintre Catedrală și ocrotitorul spiritual al Arhiepiscopiei.

Taina Sfântului Maslu

Sfântul Maslu este una dintre cele șapte Taine ale Bisericii Ortodoxe și cuprinde rugăciuni pentru vindecarea sufletească și trupească.

La Catedrala Mitropolitană din Târgoviște, potrivit programului afișat în august 2026:

Maslul se oficiază miercurea, între orele 17:00 și 19:30.

Paraclisul Maicii Domnului

Paraclisul este o slujbă de rugăciune adresată în mod special Maicii Domnului.

La Catedrală este oficiat:

vinerea, între orele 18:00 și 19:30.

Litia

Litia este o rânduială liturgică săvârșită în legătură cu Vecernia, în special în ajunul duminicilor și al sărbătorilor.

Programul Catedralei prevede:

sâmbătă, 18:00–19:30 – Vecernia și Litia.

Parastasul

Parastasul este slujba de pomenire a celor adormiți.

La Catedrala din Târgoviște este prevăzut în programul zilei de sâmbătă:

08:00–11:00 – Utrenie, Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului.

Spovedania

Panoul Catedralei precizează că Taina Spovedaniei se săvârșește zilnic, la cererea credincioșilor.

Această mențiune este distinctă de programul slujbelor principale.

Ce merită observat atunci când vizitezi Catedrala

O vizită la Catedrala Mitropolitană nu trebuie redusă doar la interiorul actualei biserici.

Merită urmărite mai multe elemente.

Arhitectura monumentală

Privește forma generală a edificiului și turla centrală, caracteristică planului de cruce greacă înscrisă.

Pictura interioară

Pictura neobizantină și fondurile aurite creează unul dintre cele mai spectaculoase interioare religioase din Târgoviște.

Catapeteasma

Sculptura în lemn și decorarea bogată a iconostasului reprezintă unul dintre punctele importante ale interiorului.

Racla cu moaștele Sfântului Ierarh Nifon

Pentru credincioși, acesta este unul dintre principalele puncte ale vizitei.

Urmele vechii Mitropolii

Merită acordată atenție și spațiului din jurul actualei Catedrale. El păstrează memoria marelui complex mitropolitan medieval care a existat aici înainte de construcția actuală.

Catedrala și centrul istoric al Târgoviștei

Poziția Catedralei o transformă într-un punct foarte bun de plecare pentru descoperirea Târgoviștei istorice.

În apropiere se află centrul vechi, iar la distanță relativ mică se găsesc alte obiective esențiale ale fostei capitale a Țării Românești.

Catedrala trebuie înțeleasă împreună cu Curtea Domnească, pentru că evoluția celor două instituții – puterea domnească și puterea bisericească – a fost strâns legată în Evul Mediu.

Mutarea Mitropoliei la Târgoviște nu ar fi avut aceeași logică dacă orașul nu ar fi fost unul dintre principalele centre de putere ale voievozilor munteni.

Catedrala Mitropolitană și Mănăstirea Dealu

Cei care vizitează Târgoviștea pot lega foarte ușor Catedrala de un alt monument esențial: Mănăstirea Dealu.

Cele două locuri spun împreună o mare parte din istoria religioasă și politică a orașului.

Mănăstirea Dealu este legată de Radu cel Mare, de începuturile tiparului și de mormântul lui Mihai Viteazul.

Mitropolia Târgoviștei este legată de Sfântul Nifon, Neagoe Basarab, mutarea scaunului mitropolitan, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu și Antim Ivireanul.

Vizitate împreună, cele două obiective oferă o imagine mult mai completă asupra rolului pe care Târgoviștea l-a avut în istoria Țării Românești.

Reguli utile pentru vizitatori

Catedrala este un monument istoric și un obiectiv important al orașului, dar înainte de toate rămâne un lăcaș de cult activ.

Este recomandat:

• să fie păstrată liniștea în interior;
• telefonul să fie trecut pe silențios;
• să nu fie deranjată desfășurarea slujbelor;
• să fie purtată o ținută decentă;
• fotografierea să respecte regulile afișate în biserică;
• persoanele care se roagă sau participă la slujbă să nu fie fotografiate fără acord;
• indicațiile personalului bisericii să fie respectate.

În timpul Sfintei Liturghii și al altor slujbe importante, vizitarea strict turistică trebuie făcută cu discreție.

Întrebări frecvente despre Catedrala Mitropolitană din Târgoviște

Care este programul Catedralei Mitropolitane din Târgoviște?

Conform programului afișat în august 2026, Catedrala este deschisă zilnic între 07:30 și 19:30.

Programul slujbelor diferă în funcție de ziua săptămânii.

În ce zile se face Sfânta Liturghie?

Programul săptămânal afișat prevede Sfânta Liturghie:

Miercuri: 08:00–10:00
Vineri: 08:00–10:00
Sâmbătă: în intervalul 08:00–11:00
Duminică: în intervalul 08:00–12:00.

Când este Maslul la Catedrala din Târgoviște?

Miercuri, între orele 17:00 și 19:30.

Când se face Parastas?

Sâmbătă dimineața, în cadrul programului 08:00–11:00, după rânduiala liturgică a zilei.

Când este Paraclisul Maicii Domnului?

Vineri, între 18:00 și 19:30.

Se poate merge la spovedanie?

Da. Potrivit programului afișat în Catedrală, Taina Spovedaniei se oficiază zilnic, la cererea credincioșilor.

Care este hramul Catedralei?

Hramul este Înălțarea Domnului.

Când a fost construită prima Catedrală Mitropolitană?

Marea biserică medievală a fost începută la începutul secolului al XVI-lea, fiind legată de epoca lui Radu cel Mare și mai ales de ctitoria lui Neagoe Basarab. În 1518 sunt consemnate lucrările importante, iar sfințirea a avut loc la 17 mai 1520.

Mai există biserica ridicată de Neagoe Basarab?

Nu. Vechea Catedrală a fost demolată la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Actuala biserică a fost construită ulterior pe amplasamentul vechiului complex mitropolitan.

Când a fost construită actuala Catedrală?

Lucrările au început în 1892, după planurile arhitectului André Lecomte du Noüy.

Clădirea a fost definitivată în perioada interbelică și sfințită la 12 noiembrie 1933 de Patriarhul Miron Cristea.

Cine a pictat actuala Catedrală?

Pictura a fost realizată de Dimitrie Belizarie, iar în perioada contemporană a fost restaurată.

Sunt moaștele Sfântului Nifon în Catedrala din Târgoviște?

Da. O parte din moaștele Sfântului Ierarh Nifon se află în Catedrala din Târgoviște, unde au fost așezate pentru cinstirea credincioșilor.

Când este sărbătorit Sfântul Nifon la Târgoviște?

11 august este ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Nifon.

În jurul acestei date, la Târgoviște sunt organizate anual manifestări religioase și pelerinaje.

Este Catedrală Arhiepiscopală sau Mitropolitană?

Ambele denumiri sunt întâlnite în mod curent.

Site-ul Arhiepiscopiei folosește denumirea de Catedrala Mitropolitană, iar pe panoul liturgic fotografiat în august 2026 apare titulatura „Catedrala Arhiepiscopală Târgoviște – Mitropolia”.

Din punct de vedere administrativ, lăcașul este Catedrala Arhiepiscopiei Târgoviștei. Chiriarhul actual poartă titulatura de Arhiepiscop al Târgoviștei, Mitropolit onorific și Exarh Patriarhal.

De ce este Catedrala din Târgoviște atât de importantă

Importanța sa nu poate fi explicată printr-un singur eveniment.

Locul concentrează mai multe capitole majore ale istoriei românești.

Aici a funcționat Mitropolia Țării Românești.

Aici a existat una dintre cele mai monumentale biserici medievale muntenești.

De istoria locului sunt legați Sfântul Nifon și Neagoe Basarab.

În perioada lui Matei Basarab, aici a funcționat o importantă tipografie.

În vremea lui Constantin Brâncoveanu și Antim Ivireanul, tradiția culturală și tipografică a cunoscut o nouă perioadă de înflorire.

Vechea biserică a trecut prin ocupații, războaie, cutremure și degradări, înainte de a fi demolată în secolul al XIX-lea.

Pe locul ei s-a ridicat actuala Catedrală, începută în 1892 și sfințită în 1933.

După reînființarea Eparhiei Târgoviștei, lăcașul a redevenit centrul religios al județului.

Iar astăzi aici sunt păstrate moaștele Sfântului Ierarh Nifon, cel care cu peste cinci secole în urmă contribuise decisiv la transformarea Târgoviștei într-un mare centru al Bisericii din Țara Românească.

Un loc în care istoria Târgoviștei poate fi citită în mai multe straturi

Catedrala Mitropolitană din Târgoviște este un caz aparte.

Biserica pe care o vedem astăzi are puțin peste un secol, dar locul pe care se află poartă o istorie de peste 500 de ani.

Sub actualul edificiu și în jurul său se află memoria unei Mitropolii în care au intrat voievozi, mitropoliți, cărturari, tipografi și pelerini.

Aici se întâlnesc istoria politică a vechii capitale, istoria Bisericii Ortodoxe, dezvoltarea tiparului și cultura românească.

Pentru credincios, Catedrala este în primul rând un loc de rugăciune și de închinare la moaștele Sfântului Nifon.

Pentru turist este unul dintre principalele monumente ale Târgoviștei.

Pentru istoricul care privește mai departe de actualele ziduri, locul reprezintă însă ceva și mai important: unul dintre centrele în jurul cărora s-a format viața religioasă și culturală a Țării Românești medievale.

Iar faptul că astăzi, după mai bine de cinci secole de la mutarea Mitropoliei la Târgoviște, în același loc se săvârșesc zilnic rugăciuni, iar miercurea, vinerea, sâmbăta și duminica Sfânta Liturghie, face ca această istorie să nu fie doar una de muzeu.

Catedrala Mitropolitană din Târgoviște rămâne un monument viu, în care trecutul fostei Cetăți de Scaun continuă să facă parte din viața orașului de astăzi.